The Blog-Health-o-Meter™ reads Wow.

Crunchy numbers

A Boeing 747-400 passenger jet can hold 416 passengers. This blog was viewed about 9,900 times in 2010. That’s about 24 full 747s.

In 2010, there were 61 new posts, growing the total archive of this blog to 71 posts. There were 333 pictures uploaded, taking up a total of 253mb. That’s about 6 pictures per week.

The busiest day of the year was November 6th with 113 views. The most popular post that day was Deep meaning.

Attractions in 2010

These are the posts and pages that got the most views in 2010.

Deep meaning July 2010
3 comments

Couples April 2010
1 comment

Special and important message from Pablo Picasso December 2009
1 comment

Poem written by a very special soul

Episod dintr-o secvenţă de  A.I.
Pantofii gândului nu se lăsaseră-ncălţaţi,
Aşa că pornii desculţ pe mări ce nu scufundă sau ineacă
Şi pe meleaguri fără portret pe vreo hartă.
Şi tot orbecăind, eu nu ştiam că zbor,
Iar pe masură ce-alergam…
mai cu sete, mai cu spor,
Eu tot mai mult mă odihneam,
continuând, treptat,
să uit al foamei gust sărat.
Imi amintesc c-am poposit pe-o şura de spini
ce nu inţeapă,
Deşi legenda locurilor spune clar că tot acolo,
cineva, odata,
S-ar fi taiat cu aripile unui fluture de apă
Pentru a se trata… de viaţă:
…lăsând din el să curga in neştire
orice dorinţă, orice amintire.
Şi în sfarsit, desi n-o aşteptam…,
În cale-mi apăru, cerându-şi mii de scuze c-a intarziat,
Un chip cu ten de porţelan
Şi trăsături pe care orice pictor, cât de bun,
Să le traseze, cred, s-ar strădui în van.
(Deci n-am nici eu cuvinte sa-l descriu).
<<Să fie mama?>> ma-ntrebam,
…naiv precum un prunc nascut a II-a oară.
<<Aici, de fapt, incepe oare viaţa? …Am fost un fel de fetus până ieri?
Eu doar să fi visat că am idee ce înseamnă lumea
şi-abia acum să iau, deci, naştere:
trezindu-mă văzând pe cea la care am visat?>>
Mi-a apăsat un deget peste buze, …comunicându-mi mut mesaj,
Parca tipându-mi fără nervi să tac gândind.
(Nu cred ca n-am clipit:
Timid eram cât si uimit!
Sa fi avut pleopele neopace?)
Cum să vă spun?
Era asa cum imi doream:
Vorbea când trebuia, ce trebuia, cum trebuia, cât trebuia
Şi mă placea asa cum sunt şi vreau sa fiu,
Nu importa trecutul, viitorul sau prezentul.
Avea opinii, gusturi, tabieturi aşijderea cu mine.
Nu mi-a cerut decât să uit a-mi aminti şi a-mi dori
Pentru a fi a mea cel mai devreme până-n veci.
Dar eu i-am spus că vreau sa simt, sa fiu minţit, să sufăr,
Sa nu ştiu să inot, să simt urzica urzicând:
Pe scurt: ” Vreau sa traiesc cum se traieste,
iar visul – vis vreau să rămână-atunci când mă trezesc.

In ultimii 5 ani in preajma zilei de 31 Octombrie am sarbatorit Halloween. Cu masti, costume, povesti si tot felul de activitati specifice. Este o sarbatoare asumata pe care o creez dupa bunul plac   Am descoperit costumele si cat de amuzante pot fi, confectionarea mastilor si a decoratiunilor, povestile fantastice, triller sau horror , desenele pe piele. Anul asta am un pumpkin carved Jack o lantern ce a inceput deja sa lumineze …

Happy Halloween!

Nu stiu ce stari traiesti atunci cand vine toamna sau ce ganduri iti inunda mintea, dar mie imi plua zborul, cu pene. Da si toamna la fel ca primavara.

http://www.letsdoitromania.ro/

And… WE DID IT!!! Dimineata mi-a incurcat putin gandurile cu ploaie.  Ne-am intalnit la meeting point la ora 9 fara putin,am cunoscut restul echipei, am luat coordonatele gps si am pornit la drum. Dupa aproximativ 130 km am ajuns,ne-am pus manusile,am luat saci si ne-am apucat de treaba… oamenii se uitau,dar noi nu mai puteam observa decat mizeria din jur. Se estimasera 3 saci de 120 de litri. Au fost 13. In al 2-lea punct,cativa km mai departe, aceeasi poveste. Peisajul era superb, dar daca aveai cumva dorinta de a opri masina pentru a sta putin pe iarba erai inconjurat de pet-uri si ambalaje. Seara,la intoarcerea in oras vedeam peste tot doar ambalaje si mi-am dat seama ca pana atunci din obisnuinta,aproape le ignoram. Chiar a fost un exercitiu de responsabilizare, desi cei ce au participat nu cred ca sunt cei care lasa de obicei mizerie in urma. Indiferent de asta, ma bucur ca am facut ceva, decat sa ne uitam si sa ne plangem ca nimeni nu face nimic. Cum ne zicea un nene sceptic “si voi vreti sa curatati tara asta azi?” ei bine poate nu azi, poate nu toata, dar macar am inceput de undeva. Multumesc tuturor ce au luat parte la aceasta campanie si ma bucur ca traim in aceeasi tara. Stiu ca nu a fost chiar foarte usor, mai ales pentru cei ce au avut zone din afara oraselor sau care au avut diferite probleme (sper ca degetul taiat al unui coechipier sa se vindece repede si cat mai putin dureros). Despre echipa din care am facut parte  nu pot spune decat ca a fost formata din niste oameni extraordinari ! We did it!